Contaminarea apei cu "poluanţi eterni" în Europa depăşeşte în mare parte pragurile de reglementare stabilite pentru evitarea riscurilor potenţiale pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător, a avertizat marţi Agenţia Europeană de Mediu.
"Avem o problemă cu PFOS (acid perfluorooctansulfonic, interzis în Europa din 2019) care este atât persistent, cât şi răspândit", a rezumat pentru AFP o expertă din cadrul AEM, Nadia Cerioli, transmite Agerpres.
Între 2018 şi 2022, în funcţie de zonele pentru care sunt disponibile date, 51% până la 60% dintre râuri, 11% până la 35% dintre lacuri şi 47% până la 100% dintre apele costiere au depăşit standardele de calitate a mediului pentru PFOS, potrivit raportului co-semnat de Cerioli.
Raportul, primul de acest fel din Europa, reuneşte date privind concentraţiile măsurate de PFOS, unul dintre cele mai răspândite două componente din grupul PFAS (substanţe perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate). Este clasificat drept "posibil cancerigen" de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Comunicate pe bază de voluntariat, datele colectate de AEM oferă doar o imagine de ansamblu sumară, deoarece nu toate statele membre le comunică. Un număr de 22 dintre acestea au participat, notează AFP.
În 2022, 14 ţări au raportat date privind concentraţia de poluanţi în apele de suprafaţă.
În Belgia, Franţa şi Islanda, 100% dintre corpurile de apă raportate au depăşit standardele de calitate, în timp ce cinci ţări (Spania, Irlanda, Polonia, Croaţia şi Estonia) au raportat o depăşire în mai puţin de 20% dintre situri, iar trei, Bulgaria, Letonia şi Muntenegru, nu au raportat niciun sit care înregistrează o depăşire.
"Încă avem nevoie de mai multe date de monitorizare pentru a cartografia contaminarea şi pentru a obţine o imagine mai completă a punctelor nevralgice pentru PFOS", a spus Magnus Lofsted, coautor al raportului, care s-a declarat îngrijorat de lipsa datelor privind prezenţa altor PFAS nelistaţi în mediul înconjurător.
"De aceea, este necesar să se intensifice eforturile de monitorizare a PFAS folosind metode suficient de sensibile pentru a detecta substanţele la niveluri foarte scăzute", a adăugat el.
Este imposibil, potrivit specialistului, să se stabilească dacă tendinţa este descendentă în ceea ce priveşte aceşti poluanţi omniprezenţi, în pofida interzicerii lor, deoarece datele au fost înregistrate pentru o perioadă prea scurtă de timp, prima dată fiind în 2011.
- Te-ar putea interesa si:
- Gheţarii italieni au continuat să se retragă în 2024
- Cum a ajuns apa pe Terra? Cea mai nouă teorie a cercetătorilor
- Un reziduu potenţial toxic, identificat în apa dezinfectată cu cloramină, arată un studiu
