Substanţele perfluoroalchilate şi polifluoroalchilate (PFAS), denumite "poluanţi eterni", provoacă deja îngrijorare pentru mai multe efecte toxice asupra sănătăţii umane, inclusiv cancere, însă lipsa datelor referitoare la acestea complică diagnosticul, relatează AFP.
Practic indestructibile şi prezente în numeroase obiecte şi produse, aceste substanţe chimice, PFAS, se acumulează în timp în aer, sol, apă, alimente şi, în cele din urmă, în organismul uman, în special în sânge şi în ţesuturi renale sau hepatice.
Unele substanţe, clasificate drept cancerigene
Centrul Internaţional de Cercetare a Cancerului (IARC), agenţia de luptă împotriva cancerului a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a clasificat în decembrie 2023 două dintre cele mai comune PFAS drept "posibil cancerigenă", respectiv "cancerigenă pentru oameni". În cauză: acidul perfluorooctansulfonic (PFOS), respectiv acidul perfluorooctanoic (PFOA), cele mai studiate până în prezent din această mare familie şi cele două interzise în Europa din 2019, respectiv 2009.
Pentru PFOA - clasificat anterior drept "posibil cancerigen" - ultimele observaţii au constatat "dovezi suficiente" de cancer la animalele de laborator, "dovezi puternice" ale altor riscuri precum imunodepresia şi cazuri "limitate" de tumori renale sau de cancer testicular la om, potrivit OMS.
Deşi prezintă aceleaşi riscuri potenţiale, PFOS nu a fost asociat până în prezent decât cu cazuri limitate de cancer la animale, existând "dovezi insuficiente" de cancer la om, potrivit IARC.
Diferiţi factori, în special nivelul de expunere, pot influenţa semnificativ riscul.
Conform IARC, muncitorii care produc PFOA sau PFOS sau care folosesc aceste substanţe direct în fabricarea altor produse pot fi cei mai expuşi la acest risc.
Mai multe efecte toxice
Deşi cunoaşterea riscurilor pentru sănătate asociate diferitelor PFAS este insuficientă, sau chiar absentă, chiar şi în opinia autorităţilor sanitare, efectele nocive asupra metabolismului uman au fost evidenţiate în cazul mai multor "poluanţi eterni", notează AFP.
În cazul expunerii prelungite, unii dintre aceşti compuşi chimici sintetici pot favoriza cancerele, pot afecta fertilitatea şi dezvoltarea fătului sau pot creşte riscul de obezitate, potrivit diverselor studii.
"De asemenea, se suspectează că ar interfera cu sistemul endocrin (tiroidian) şi (cu sistemul) imunitar", a menţionat Agenţia naţională franceză pentru siguranţa alimentară, a mediului şi a muncii (ANSES) în 2022, în urma Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară în 2020.
Deoarece există mii de PFAS şi de combinaţii ale acestora, studierea lor şi, uneori, determinarea cu certitudine a efectelor unei anumite substanţe sunt procese complexe, potrivit experţilor.
Combinaţia şi doza de expunere pot modifica, de asemenea, riscul individual.
Unii lucrători, de exemplu din industria agroalimentară, textilă sau electronică, ar putea intra în contact cu aceste substanţe şi prezenta un risc mai mare de expunere, conform unor cercetători.
De asemenea, traiul în apropierea zonelor industriale ar creşte expunerea.
Anumite categorii de populaţie, cum ar fi femeile însărcinate şi copiii, sunt considerate mai vulnerabile.
Preocupări pentru sănătatea publică
În mai multe ţări, precum Statele Unite, Ţările de Jos şi Belgia, PFAS atrag o atenţie din ce în ce mai mare, printre altele din cauza riscurilor pentru sănătate, în timp ce în Franţa, îngrijorarea este concentrată în special în jurul zonei numite "vallée de la chimie" ("valea chimiei"), lângă Lyon (sud-est).
Diverse iniţiative judiciare şi de reglementare au fost lansate, iar altele sunt în curs de analiză, împotriva acestor "poluanţi eterni" şi a producătorilor lor, printre altele pentru "punerea în pericol a vieţii altora".
Contaminări ale apei potabile, dar şi ale solului şi aerului sunt deseori menţionate.
Cel puţin 45% din apa de la robinet din Statele Unite este contaminată cu PFAS, a concluzionat o agenţie guvernamentală în iulie 2023.
În Europa, 17.000 de situri sunt contaminate, dintre care 2.100 la niveluri periculoase pentru sănătate (peste 100 de nanograme pe litru), potrivit unei hărţi fără precedent a 17 mass-media, publicată în februarie 2023.
În Franţa, un poluant etern, foarte complicat de îndepărtat din apă, acidul trifluoracetic (TFA), a fost identificat în apa de la robinet a unei mari majorităţi a oraşelor în care au fost efectuate teste, potrivit unei anchete realizate de o asociaţie de consumatori şi de un ONG de mediu, publicată în ianuarie.
O serie de iniţiative parlamentare au ridicat, de asemenea, problema legată de impactul asupra sănătăţii, inclusiv un proiect de lege care vizează restricţionarea producţiei şi comercializării de PFAS, care a trecut de primă lectură în primăvara anului 2024, în Parlamentul francez, şi urmează să fie supus unui nou vot în curând, notează AFP.
În Italia, responsabilii fabricilor de produse chimice acuzaţi că au contaminat cu bună ştiinţă apa a sute de mii de persoane sunt judecaţi în unul dintre cele mai mari procese pentru dezastre ecologice din Europa, a relatat joi AFP. Fabrica Miteni, în prezent închisă, situată lângă Vicenza (nord-est), ar fi poluat unul dintre cele mai mari bazine de ape subterane din Europa cu substanţe PFAS. În acest proces, care a început în 2021 şi ar urma să ajungă la un verdict în mai sau iunie, sunt implicate peste 200 de părţi civile.
- Te-ar putea interesa si:
- Cât de sănătoase sunt sucurile naturale? Concluziile unui studiu recent al Universităţii...
- Consumați multă carne roșie? Riscurile asupra sănătății. Ce au descoperit oamenii de știință
- Cât de importantă este vitamina D: „Măcar un 2.000 de unităţi ar trebui să luăm pe fiecare zi”
