Schimbările climatice provocate de emisiile generate de arderea combustibililor fosili provoacă creşterea temperaturilor până la niveluri periculoase, agravând în acelaşi timp seceta şi securitatea alimentară, avertizează un nou raport realizat de medici şi experţi din domeniul sanitar, citat de Reuters și Agerpres.
În urma temperaturilor record înregistrate în 2023, cel mai fierbinte an din istoria înregistrărilor meteorologice, o persoană a experimentat în medie 50 de zile suplimentare de temperaturi periculoase în comparaţie cu un scenariu neafectat de schimbările climatice, potrivit Lancet Countdown, un raport anual bazat pe cercetările întreprinse de zeci de experţi, instituţii academice şi agenţii din cadrul ONU, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Deosebit de vulnerabili sunt vârstnicii, iar numărul deceselor asociate caniculei în grupa de vârstă de peste 65 de ani a atins anul trecut un nivel cu 167% mai ridicat decât numărul deceselor similare înregistrate în anii 1990. În lipsa schimbărilor climatice, cercetătorii estimaseră o creştere a acestui număr cu 65% în comparaţie cu anii 1990, se spune în raport.
''De la an la an, decesele asociate schimbărilor climatice sunt în creştere. Canicula nu afectează doar mortalitatea şi numărul deceselor, ci sporeşte totodată bolile şi patologiile asociate expunerii la temperaturi ridicate'', a declarat Marina Belen Romanello, director executiv al Lancet Countdown.
Spre exemplul, persoanele care desfăşoară activităţi sportive în aer liber se confruntă cu un risc mai ridicat, a spus Marina Belen Romanello. Companiile se confruntă cu o capacitate limitată în condiţii de muncă în aer liber.
De fapt, căldura extremă de anul trecut a costat omenirea, potrivit unei estimări, 512 miliarde de ore potenţiale de muncă, valorând miliarde de dolari de venit potenţial, se afirmă în acelaşi raport.
''Similar pandemiei de COVID-19, lucrătorii esenţiali au tendinţa de a fi cei mai expuşi şi nu pot să se ferească la fel de uşor de valurile de caniculă, aşa cum sunt cei care muncesc în unul dintre multele noastre spitale fără aer condiţionat sau muncitorii din construcţii care lucrează în aer liber'', a declarat cercetătorul Nathan Cheetham, de la King's College din Londra. Nathan Cheetham nu a participat la realizarea studiului.
Schimbările climatice afectează, de asemenea, securitatea alimentară, au avertizat autorii raportului.
Întrucât 48% din suprafaţa de uscat a Terrei s-a confruntat anul trecut cu condiţii de secetă extremă, cercetătorii au spus că un număr suplimentar de 151 de milioane de persoane vor experimenta insecuritate alimentară din această cauză, în comparaţie cu anii 1981-2010.
Ploile extreme de anul trecut au afectat, de asemenea, circa 60% din terenuri, declanşând inundaţii şi ducând la riscuri crescute în urma contaminării apelor şi a bolilor infecţioase.
Autorii studiului au îndemnat viitorul summit ONU privind schimbările climatice (COP29) să direcţioneze fonduri climatice către sănătatea publică. Conferinţa COP29 va începe pe 11 noiembrie la Baku, în Azerbaidjan.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel către state pentru a ''ne vindeca de boala inacţiunii climatice'' prin stoparea folosirii combustibililor fosili şi a emisiilor şi ''pentru a crea un viitor mai echitabil, mai sigur şi mai sănătos pentru noi toţi''.
- Te-ar putea interesa si:
- Temperaturile globale au depăşit ţinta de 1,5°C în ultimii doi ani, potrivit monitorului UE
- Fără zăpadă de Crăciun: Europa are tot mai puţine zile geroase. Continentul se încălzeşte cel mai...
- Gheţarii italieni au continuat să se retragă în 2024
