Pe 24 august s-au împlinit 170 de ani de la apariția chipurilor. Aceste felii foarte subţiri de cartofi, prăjite sau puse la cuptor până devin crocante, au o istorie îndelungată. Se pare că "reţeta" originală a fost creată în Saratoga Springs, New York, de către George Crum (un bucătar pe jumătate african, pe jumătate nativ american), care lucra la restaurantul "Lake House Moon" (există şi varianta denumirii localului "Moon's Lake House).
Pe 24 august 1853, un client (care se spune că ar fi fost magnatul feroviar Cornelius Vanderbilt), a trimis de trei ori înapoi o farfurie cu cartofi prăjiţi, deoarece erau prea groşi şi îmbibaţi cu ulei. Văzând acest lucru, Crum s-a hotărât se taie cartofii în felii foarte subţiri, astfel încât să devină atât de crocanţi încât să nu poată fi consumaţi cu o furculiţă. Şi i-a condimentat cu multă sare, obţinând astfel un preparat care, din punctul lui de vedere, era aproape necomestibil.
În schimb, clientul nu numai că i-a apreciat, dar le-a vorbit şi altora despre această specialitate. În scurt timp, localul era mereu plin de persoane care veneau să comande aceşti cartofi atât de speciali. Așa au apărut chipsurile, care au fost numite "Saratoga Chips", denumire ce a persistat până pe la mijlocul secolului XX, şi au devenit specialitatea casei. Chiar şi alte restaurante din zonă au introdus acest produs în meniul lor.
George Crum a devenit un bucătar foarte cunoscut şi, în 1860, şi-a deschis propriul restaurant pe malul Lacului Saratoga - "Crum House" - unde oferea chipsuri din partea casei. El a murit în 1914 fără să-şi fi brevetat creaţia.
Chipsuri. Shutterstock
Au existat şi voci care au negat această "invenţie" - precum cea a surorii lui Catherine Wicks (bucătar la "Moon's Lake House"), Kate Speck Wicks, care susţinea că sora ei ar fi fost prima care ar fi prăjit "faimoasele chipsuri Saratoga".
Prima referinţă la chipsurile din cartofi a apărut în romanul "O poveste a două oraşe" de Charles Dickens. În carte, autorul se referă la acest preparat numindu-l "chipsuri hrănite de cartofi".
Compania "Mike-sell's Potato Chip", fondată în 1910, este identificată ca fiind "cea mai veche companie de chipsuri din SUA". Pe de altă parte, "Tri-Sum Potato Chips", fondată în 1908 cu numele "Leominster Potato Chip Company", pretinde că este prima companie producătoare de chipsuri din SUA.
Chipsuri. Shutterstock
Cum au fost păstrate inițial chipsurile
La început, chipsurile erau păstrate în butoaie, dar dezavantajul era că în partea de jos a acestora ele se mărunţeau. Ulterior, chipsurile se păstrau în cutii sau în containere din sticlă şi erau livrate cu ajutorul vagoanelor trase de cai.
Un antreprenor din Monterey Park, California - Laura Scudder - a venit cu ideea de a produce săculeţi din hârtie cerată, pentru a păstra chipsurile proaspete şi crocante, fără a se fărâmiţa (prin 1920). Această inovaţie, împreună cu inventarea celofanului, au permis ca chipsurile să devină un produs de masă pe piaţa comercială. În prezent, sunt ambalate în pungi în care se introduce şi gaz de nitrogen (azot) înainte de etanşare, pentru a prelungi termenul de valabilitate şi pentru a oferi protecţie împotriva strivirii.
Ulterior, Herman Lay - om de afaceri american din Carolina de Nord - a început să fabrice în producţie de masă chipsuri. După 1950, irlandezul Joe "Spud" Murphy a creat o tehnologie care a permis adăugarea de condimente în timpul procesului de gătit. Primele produse de cartofi condimentate au venit în două arome: brânză cu ceapă şi sare cu oţet. În 1963, Herman Lay a apelat la actorul Bert Lahr pentru a crea mai multe reclame pentru chipsuri, în care artistul juca rolul unor personalităţi - George Washington, împăratul roman Cezar, Christofor Columb.
- Te-ar putea interesa si:
- Băiețelul "mofturos" care a trăit ani întregi numai cu ciocolată și chipsuri. De unde i s-a tras...
