Statistici recente ne arată că aproximativ 3.000 de alpiniști încearcă anual să urce pe vârful Imja Tse (Island Peak), dintre care aproximativ 70% reușesc, adică în jur de 2.100 de alpiniști. Imja Tse, situat la o altitudine de 6.189 de metri în Himalaya, reprezintă o provocare majoră din cauza altitudinii mari și a condițiilor dificile. De astăzi, echipa de exploratori români din Expediția Imja Tse 2024, organizată de Radu Albu, pornește pe acest traseu dificil. Printre ei se numără contabili, IT-iști, antreprenori și un medic cunoscut, Dr. Bogdan Ivănescu, popularizator al științei în România prin emisiunea Digipedia Știință.

Imja Tse, cunoscut și ca Island Peak, este un vârf impresionant din Himalaya, situat la o altitudine de 6.189 metri, în regiunea Khumbu din Nepal. Muntele a fost denumit astfel pentru că pare a fi o „insulă” izolată într-o mare de gheață, între ghețarii Lhotse și Imja. Locul are un puternic impact la nivel climatic! Ghețarul Imja, aflat la baza muntelui, se retrage rapid, iar schimbările climatice afectează semnificativ stabilitatea ghețarilor din Himalaya. Oamenii de știință monitorizează îndeaproape rata de topire a ghețarului și impactul pe care acesta îl are asupra regiunii, inclusiv asupra comunităților locale care depind de ghețarii pentru apă.

Imja Tse a fost botezat „Island Peak” de către echipa britanică condusă de Eric Shipton în 1951, întrucât vârful părea să plutească ca o insulă între ghețarii din apropiere.

Prima ascensiune a Everestului a fost realizată pe 29 mai 1953 de echipa condusă de Sir Edmund Hillary și Tenzing Norgay, celebrul șerpaș nepalez. Aceasta expediție istorică a marcat un moment de referință în alpinism și a deschis calea pentru numeroase alte ascensiuni pe vârful Everest.

Tenzing Norgay și Sir Edmund Hillary sunt considerați pionieri ai escaladării acestui vârf emblematic, iar succesul lor a fost rezultatul unei planificări meticuloase și a abilităților lor excepționale de alpinism.

De-a lungul anilor, Island Peak a devenit un obiectiv popular pentru alpiniștii care se pregătesc să abordeze vârfuri mai înalte, precum Everestul sau Lhotse.

O figură marcantă în ascensiunile ulterioare este alpinistul italian Reinhold Messner, care a adus contribuții importante nu doar în escaladarea celor mai înalte vârfuri din lume, dar și în promovarea conceptului de "ascensiune pură" – fără oxigen suplimentar sau echipamente excesive.

Deși nu există o relatare specifică a unei ascensiuni a lui Messner pe Island Peak, influența sa asupra eticii în alpinism a inspirat numeroși alpiniști să abordeze vârfurile mai mici precum Island Peak cu o abordare minimalistă.

Trekking vs. Alpinism: Diferențele Majore

O întrebare importantă ridicată de această expediție este diferența dintre trekking și alpinism. Trekkingul presupune deplasarea pe teren accidentat fără utilizarea echipamentului tehnic specific alpinismului. Este o activitate de anduranță, care implică parcurgerea unor distanțe mari la altitudini variabile, fără escaladarea unor pereți stâncoși sau ghețari. În schimb, alpinismul necesită folosirea corzilor, colțarilor și pioleților, și implică tehnici specifice pentru depășirea porțiunilor dificile.

Imja Tse este o combinație între trekking și alpinism. Prima parte a traseului, până la tabăra de bază, este similară cu trekkingul, exploratorii parcurgând distanțe lungi pe pante înclinate. Ascensiunea finală spre vârf, însă, implică secțiuni tehnice, unde echipamentul special pentru gheață și zăpadă devine esențial.

„Toată lumea este odihnită! Ne așteaptă un urcuș de 1 km pe verticală de 8 ore, care va fi făcut din două bucăți cu o oră de pauză de prânz, deci 7 ore de urcuș. Dintr-o anumită perspectivă, dat fiind că nu suntem aclimatizați, va semăna foarte mult cu urcarea unui vârf.

De exemplu, în cazul meu, Kilimanjaro a fost aproximativ 800-900 de metri înălțime, dintr-o bucată. A fost greu, iar chestia asta poate să aducă într-un anume fel cu urcarea respectivă, doar că va fi această pauză. Dar nefiind aclimatizați, dificultatea e destul de mare.

„Ajungem la Namche, unde stăm două zile ca să ne aclimatizăm. De aici, plecăm toți către Everest Base Camp, iar de acolo șase dintre noi vor merge mai departe către Imja Tse! Nu e nimeni profesionist din cei șase, dar sunt oameni care au experiență cu vârfurile. Oameni care au mai făcut vârfuri, poate nu atât de mari, nu de șase mii!” ne-a declarat în această dimineață jurnalistul de știință dr. Bogdan Ivănescu, realizator DIGIPEDIA (DIGI WORLD).”

Durata și Provocările Ascensiunii

Ascensiunea pe vârful Imja Tse durează, în general, între 12 și 14 zile, în funcție de vreme și condiția fizică a participanților. Traseul începe din Lukla și urmează rutele populare din Valea Khumbu, trecând prin locuri iconice precum Namche Bazaar și Tengboche.

Un alpinist care dorește să ajungă pe acest vârf trebuie să posede calități fizice, tehnice și mentale pentru a-și crește șansele de succes și a reduce riscurile.

Deși ascensiunea pe Island Peak este considerată accesibilă, există riscuri majore chiar și pentru alpiniștii experimentați. Multe expediții medicale au studiat răspunsurile fiziologice la altitudine, cum ar fi modificările oxigenării sângelui și riscurile legate de boala acută de munte (AMS). La altitudini mari, nivelul de oxigen scade, provocând simptome precum dureri de cap, greață, amețeli și oboseală severă. AMS poate deveni periculoasă dacă nu este tratată corespunzător.

Un alt pericol este edemul pulmonar de mare altitudine (HAPE), o complicație gravă în care plămânii acumulează lichid, ceea ce îngreunează respirația și poate duce la insuficiență respiratorie. Pe lista pericolelor se află și edemul cerebral de mare altitudine (HACE), unde acumularea de lichid în creier poate provoca confuzie, pierderea coordonării și chiar comă sau deces.

Adaptările Fiziologice ale Șerpașilor

Studiile de altitudine din jurul Imja Tse au analizat aclimatizarea naturală a șerpașilor și altor locuitori ai Himalayei.

Acești oameni au dezvoltat, prin selecție naturală, adaptări fiziologice unice, inclusiv capacitatea de a metaboliza oxigenul mai eficient și o rezistență crescută la hipoxie (nivel scăzut de oxigen).

Pregătirea pentru Ascensiune

Experiența în trekking la altitudini mari este esențială pentru succesul pe Island Peak. Un alpinist trebuie să fi parcurs trasee la peste 4.000-5.000 de metri pentru a înțelege modul în care corpul său reacționează la altitudini mari și pentru o aclimatizare corespunzătoare. De asemenea, abilitățile tehnice de bază în utilizarea colțarilor și pioletului sunt necesare, precum și cunoștințele despre siguranța pe ghețar și traversarea crevaselor.

Cunoașterea tehnicilor de aclimatizare este esențială pentru prevenirea bolii acute de munte și a altor complicații legate de lipsa de oxigen. De asemenea, este crucial să se dezvolte rezistența mentală și abilități de supraviețuire. Condițiile meteorologice imprevizibile, oboseala extremă și dificultățile de altitudine pot pune presiune psihică semnificativă pe alpiniști. A rămâne calm sub stres și a avea o mentalitate rezistentă sunt esențiale.

Provocările Mediului

Vremea în Himalaya este extrem de schimbătoare, iar furtunile de zăpadă, viscolele și vânturile puternice pot apărea brusc, afectând vizibilitatea și siguranța traseului. Temperaturile pot scădea drastic, ducând la hipotermie sau degerături. După ninsori abundente, riscul de avalanșe devine major, punând în pericol alpiniștii aflați în zonele expuse.

Traversarea ghețarului Imja, situat la baza muntelui, implică riscuri precum crevase ascunse și instabilitatea gheții. Seracurile – formațiuni mari de gheață instabile – pot cădea pe neașteptate, prezentând un pericol grav pentru alpiniști.

Deși Island Peak este considerat un vârf accesibil, porțiunea finală include o ascensiune tehnică pe un perete de gheață, care necesită experiență în utilizarea colțarilor și pioleților, precum și manevrarea corzilor fixe. Lipsa de experiență pe acest teren poate duce la căderi periculoase.

In concluzie, temperaturile scăzute, vântul puternic și umezeala cresc riscul de hipotermie și degerături, iar echipamentul inadecvat sau lipsa de pregătire poate avea consecințe grave. În ciuda acestor pericole, Imja Tse rămâne una dintre cele mai „accesibile” expediții din Himalaya, fiind adesea folosită ca o pregătire pentru Everest.

Expediția Imja Tse 2024, organizată de Radu Albu, un alpinist din Cluj recunoscut pentru realizările sale impresionante în alpinism, promite să fie o experiență unică. Pasiunea lui Radu pentru escaladă l-a purtat în cele mai provocatoare zone montane din lume, iar experiența acumulată în peste 100 de expediții internaționale, inclusiv în Anzi, Alpi, Himalaya. Printre realizările sale notabile, se numără ascensiuni pe vârfuri celebre precum Manaslu - 8.163 metri (Himalaya, Nepal), Aconcagua - 6.961 metri (Argentina) și Ama Dablam - 6.812 metri (Himalaya, Nepal), unde a demonstrat nu doar abilități tehnice, ci și o rezistență fizică admirabilă.

Prezent si in platoul DIGIPEDIA (DIGI WORLD), Radu Albu este, de asemenea, un susținător activ al dezvoltării comunității de alpinism din România, promovând siguranța și responsabilitatea în activitățile montane. Dedicarea sa pentru alpinism și contribuția la comunitatea montană îl fac o figură respectată în acest domeniu.

Pentru cei 13 exploratori români, expediția pe Imja Tse din 2024 reprezintă nu doar o provocare fizică, ci și o oportunitate de a-și testa limitele personale și de a trăi o aventură de neuitat. Determinarea lor, combinată cu sprijinul ghizilor experimentați și cu tehnologia modernă, le oferă șanse mari de succes. Totuși, este important de menționat că orice expediție în Himalaya este un test al naturii, iar acești aventurieri înfruntă cu mult curaj provocările expediției.

Citește și: स्वागतम् लुक्ला: Expediția Imja Tse 2024 – Vălurile de ceață din Lukla

Citește și: DIGIPEDIA pe vârfurile lumii: Dr. Bogdan Ivănescu, știință și adrenalină în expediția Imja Tse 2024

Te-ar putea interesa si:

Descoperă tehnologia care redefinește lumea, pe 1 Decembrie, la Digi World

Dr. Bogdan Ivănescu (DIGIPEDIA): Un curs de prim-ajutor - pregătirea pentru imposibil

MĂGURELE SCIENCE PARK și DIGIPEDIA: Cum cercetarea și educația colaborează pentru un viitor...

• Etichete:
digipedia , dr. bogdan ivănescu , ascensiune