UNESCO a recomandat includerea Marii Bariere de Corali pe lista siturilor Patrimoniului Mondial aflate ''în pericol'', din cauza degradării provocate de schimbările climatice. Guvernul australian a anunțat că va contesta recomandarea.
Susan Ley, ministrul Mediului din Australia, a declarat că "se va opune în forță" acestei recomandări, argumentând că s-au cheltuit fonduri guvernamentale de 3 miliarde de dolari pentru protejarea recifelor. Ley s-a declarat "uimită" de propunere și a acuzat UNESCO de o "schimbare radicală de poziţie" după "asigurările anterioare date de responsabilii ONU" că nu se va ajunge la această clasificare.
"Sunt de acord că schimbările climatice globale reprezintă cea mai mare ameninţare pentru recifele de corali, dar este greşit, în opinia noastră, să plasăm cel mai bine gestionat recif din lume pe lista siturilor aflate 'în pericol' ", a declarat ministrul australian al mediului, Susan Ley, potrivit CNN, citată și de Agerpres.
Marea Barieră de Corali a suferit trei episoade de albire
Plasarea pe lista siturilor aflate în pericol nu este considerată o sancţiune de către UNESCO. Unele ţări o văd chiar ca pe o modalitate de a sensibiliza comunitatea internaţională şi de a contribui la protejarea patrimoniului lor. Dar recomandarea ar putea afecta destinaţia turistică ce creează mii de locuri de muncă în Australia.
Dincolo de valoarea sa inestimabilă din punct de vedere natural şi ştiinţific, Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o lungime de peste 2.300 de kilometri, generează venituri de 4,8 miliarde de dolari pentru sectorul turistic australian.
Marea Barieră a cunoscut deja trei episoade de albire în cinci ani, în timp ce jumătate dintre corali au dispărut, din 1995 din cauza creşterii temperaturii apei.
Foto: Shutterstock
- Te-ar putea interesa si:
- Temperatură-record în Australia pe timpul iernii. S-au înregistrat 41,6°C, în tabăra militară Yampi...
- Marea Barieră de Corali se confruntă cu cea mai ridicată temperatură a apei din ultimii 400 de ani...
- Albirea coralilor devastează recifele din Bali, pe măsură ce temperatura apei mării creşte