Bacteria,Virus,Or,Germs,Microorganism,Cells.,3d,Rendering

Infecţiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial. Care sunt cele mai periculoase bacterii

Bacterii, virusuri, microbi. Foto: Shutterstock

Infecţiile de origine bacteriană reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial, după problemele cardiace, relevă un studiu foarte amplu publicat marţi, conform căruia stafilococul auriu şi pneumococul se numără printre cele mai periculoase bacterii, transmite AFP.

Studiul publicat în The Lancet a selectat aproximativ treizeci de bacterii, cele mai frecvent implicate în infecţii, şi a evaluat numărul de decese asociate acestora.

Evaluările au fost realizate în cadrul Global Burden Of Disease Report (GBDR), un program vast de cercetare, finanţat de Fundaţia Bill Gates, de o amploare fără echivalent, în care sunt implicaţi câteva mii de cercetători din majoritatea ţărilor lumii.

"Decesele asociate acestor bacterii constituie a doua cauză de deces la nivel mondial" după maladiile coronariene, care includ în special atacurile de cord, au concluzionat autorii studiului.

Cu 7,7 milioane de decese asociate unei infecţii bacteriene, unul din opt decese poate fi atribuit acestora, chiar dacă aceste cifre datează din 2019, anterior pandemiei de COVID-19.

Dintre cele treizeci de bacterii selectate, cinci sunt responsabile pentru mai mult de jumătate dintre decese: stafilococul auriu (Staphylococcus aureus), E. coli (Escherichia coli), pneumococul (Streptococcus pneumoniae), bacilul Friedlander (Klebsellia pneumoniae) şi bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa).

Stafilococul auriu este "principala cauză bacteriană de deces în 135 de ţări", se precizează în studiu.

La copiii cu vârste sub 5 ani, infecţiile pneumococice se dovedesc a fi cele mai periculoase.

Pentru cercetători, aceste rezultate ilustrează modul în care infecţiile bacteriene reprezintă o "prioritate urgentă" în materie de sănătatea publică.

În urma studiului, cercetătorii au solicitat intensificarea eforturilor pentru prevenirea infecţiilor, o mai bună utilizare a antibioticelor - în special pentru evitarea fenomenelor de rezistenţă la acestea - şi o utilizare mai eficientă a vaccinării.

Partenerii noștri

Ce se întâmplă cu oasele când îmbătrânim/ Shutterstock

Ce se întâmplă cu oasele când îmbătrânim? Noi descoperiri despre reducerea rezistenţei ţesutului osos

Un nou studiu coordonat de Universitatea Texas din Austin, în colaborare cu Mayo Clinic şi Centrul...