De la un album online cu fotografii ale studenţilor la gigantul din domeniul tehnologiei şi publicităţii pe internet din ziua de azi, iată câtva repere din istoria Facebook, care marchează 20 de ani de existenţă.
Camera de cămin de unde a pornit ideea Facebook
Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, în vârstă de 19 ani, student la Harvard, a lansat, alături de colegii de cameră, TheFacebook (un album cu poze), o reţea de socializare care s-a extins rapid şi în alte universităţi americane. În acelaşi an, tânărul patron s-a mutat în Silicon Valley.
Compania a primti 500.000 de dolari de la investitorul Peter Thiel, sumă urmată, anul următor, de o investiţie de 12,7 milioane de dolari din partea Accel Partner. Rebotezată Facebook, reţeaua a stârnit invidia Viacom şi Yahoo, care au încercat în 2006 să o preia contra a 1,5 miliarde de dolari, respectiv 1 miliard de dolari. Fără rezultat, însă, scriu AFP și Agerpres.
Este momentul apariţiei primelor polemici. În decembrie, Mark Zuckerberg și-a cerut iertare pentru ''erorile'' în materie de confidenţialitate legate de un nou sistem de publicitate, Beacon.
100 de milioane de utilzatori Facebook în 2008. Încă 200 de milioane până anul următor
La jumătatea anului 2008, Facebook avea 100 de milioane de membri, detronând MySpace din palmaresul reţelelor de socializare.
Platforma a lansat versiuni în spaniolă, germană şi franceză şi a intrat în epoca smartphone odată cu prima sa aplicaţie pentru mobil, lansată anul următor.
Revendicând în septembrie 2009 300 de milioane de membri, compania anunța că a eliberat suficiente lichidităţi pentru a-şi acoperi costurile de exploatare.
Facebook a depășit pragul de un miliard de membri la finele lui 2012.
Plângeri legate de confidenţialitate
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor internauţilor au depus o plângere la sfârşitul lui 2009 împotriva Facebook pe tema lipsei de confidenţialitate.
În faţa criticilor, Mark Zuckerberg a recunoscut în 2010 ''un pachet de erori'', iar reţeaua a semnat un acord la sfârşitul lui 2011 cu autorităţile americane.
Filmul ''The Social Network''
Filmul ''The Social Network'', în regia lui David Fincher, care a avut premiera în octombrie 2010, îi face lui Mark Zuckerberg un portret care nu-l flatează şi descrie cum acesta şi-a trădat colegii, în special pe gemenii Winklevoss, alături de care a creat Facebook. Justiţia a validat anul următor un acord de 65 de milioane de dolari încheiat de Zuckerberg cu acuzatorii săi.
În decembrie 2010, Mark Zuckerberg a fost desemnat personalitatea anului de revista ''Time'', întrucât ''a transformat viaţa de zi cu zi''.
În 2011, platforma a jucat un rol-cheie în timpul revoltelor primăverii arabe.
Listarea la bursă, achiziționarea Instagram și WhatsApp
Reţeaua de socializare a achiziţionat în 2012 Instagram contra sumei de un miliard de dolari. În 2014, a achiziţionat aplicaţia de mesagerie mobilă WhatsApp contra sumei de 19 miliarde de dolari.
Pe 18 mai 2012, Facebook a obţinut 16 miliarde de dolari prin cea mai mare ofertă publică iniţială efectuată vreodată de o companie din sectorul tehnologiei şi a fost evaluată la 104 miliarde de dolari. Însă, la începutul lui septembrie în acelaşi an, acţiunile au scăzut până la un minim istoric de 17,73 de dolari. Preţul acţiunilor s-a redresat rapid, atingând un maxim de 380 de dolari în septembrie 2021, echivalentul unei capitalizări de 1.000 de miliarde de dolari.
Acuzații cu privire la alegerile prezidențiale din SUA
În 2016, Facebook a fost acuzat că ar fi permis Rusiei să influenţeze alegerile din Statele Unite. Sute de profiluri false ruseşti ar fi cumpărat publicitate pentru a spori tensiunile dinaintea alegerilor prezidenţiale americane, în urma cărora Donald Trump a ieşit învingător.
În 2018 a izbucnit scandalul supranumit ''Cambridge Analytica'', care se referă la o companie britanică care ar fi folosit, la rândul ei, datele a 50 de milioane de utilizatori Facebook pentru a favoriza victoria lui Trump.
După aceste revelaţii, Mark Zuckerberg a promis în faţa Congresului american, în aprilie 2018, să combată mai bine dezinformarea şi discursul urii.
Facebook s-a transformat în Meta
La finele anului 2021, compania-mamă a Facebook a fost rebotezată Meta. Meta vine de la cuvântul grec ''dincolo'', dar şi de la ''metavers'', viitorul internetului în viziunea lui Zuckerberg, un melanj de realitatea fizică şi virtuală.
Abandonată de tineri în favoarea unor aplicaţii precum Snapchat şi Tiktok, Facebook a recunoscut, în februarie 2022, că a pierdut un milion de utilizatori activi zilnic. Are însă în continuare 1,96 de miliarde de utilizatori, echivalentul unui sfert din populaţia mondială.
După ce a anunţat un profit în scădere şi o încetinire a creşterii, Meta a pierdut pe 3 februarie 2022 peste un sfert din valoarea companiei la Bursă, echivalentul unei pierderi de 200 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă, incident fără precedent pe Wall Street.
Căderea a continuat pe parcursul întregului an, urmată de o revenire spectaculoasă în 2023. La începutul lui 2024, compania a revenit la o capitalizare de 1.000 de miliarde de dolari.
Threads
Pentru a face faţă competiţiei X (fostă Twitter), ce a fost achiziţionată de miliardarul Elon Musk, Meta a lansat aplicaţia Threads, în vara lui 2023.
Din noiembrie anul trecut, Facebook şi Instagram propun o versiune fără publicitate, în schimbul unui abonament plătit (între 10 şi 13 euro pe lună) europenilor care refuză să ofere acces la datele lor personale.
- Te-ar putea interesa si:
- Instagram va testa funcţii care blurează mesajele ce conţin nuditate, pentru a proteja adolescenţii
- De ce au picat Facebook și Instagram. Expert în tehnologie: „Un atac cibernetic este puțin...
- Elon Musk, mesaj ironic pe „X” după ce Facebook și Instagram au picat pentru aproape două ore. Sute...