In timpul procesului sumar la care a fost supus impreuna cu sotia sa, Nicolae Ceauşescu isi trece in revista perioada din viata in care a fost la putere: 1965 - 1989. Asistam la un tablou de epoca, care aduce aminte, prin amploare, de frescele filmice americane, despre generatia Razboiului din Vietnam, de exemplu.
"La urma urmei, dictatorul nu e decat un artist, care are posibilitatea sa-si puna integral in practica egoismul. E doar o chestiune de nivel estetic, daca el se numeste Baudelaire sau Bolintineanu, Ludovic al XVI-lea sau Nicolae Ceausescu." , spune Andrei Ujica.
Din punct de vedere formal, «Autobiografia lui Nicolae Ceausescu» demonstreaza ca astazi, utilizand exlusiv imagini existente, se pot realiza opere cinematografice pe subiecte recente, cu o respiratie epica similara celei pe care o cunoastem din filmele istorice de fictiune.
Avem de a face cu un demers eminamente sintactic, in care montajul are un dublu rol: acela de mizanscena, intrucat construieste scene care nu exista ca atare in material, si acela clasic, de a lega scenele intre ele.
- Te-ar putea interesa si:
- Lunea la muzeu
- Tinutul Buzaului
- Orasele nestiute ale Italiei
